Doliul este o experiență complexă, cu multiple fațete emoționale și fizice, resimțită atunci când cineva pierde pe cineva drag. Procesul de doliu poate varia de la persoană la persoană, având durate și intensități diferite. Cu toate acestea, cercetările din psihologie au identificat câteva strategii care pot ajuta persoanele să facă față mai bine pierderii și să se adapteze, în cele din urmă, la viața fără persoana iubită.
Elizabeth Kübler-Ross a descris un model cunoscut, bazat pe cinci etape ale doliului: negare, furie, negociere, depresie și acceptare. Studiile au arătat că, deși aceste etape sunt utile pentru a descrie procesul de doliu, ele nu sunt urmate strict de toată lumea, iar ordinea poate varia. Înțelegerea acestui proces ajută persoanele îndoliate să își accepte emoțiile fluctuante, fără a simți că există o modalitate „corectă” sau „greșită” de a trece prin doliu.
Terapia pentru doliu, cunoscută și sub numele de terapie de suport sau terapie de procesare a doliului, este adesea folosită pentru a ajuta persoanele îndoliate să își proceseze pierderea și să găsească sensul în noua realitate. Studiile arată că terapia cognitiv-comportamentală pentru doliu ajută persoanele să-și ajusteze gândurile și comportamentele care le mențin în stare de suferință profundă.
ACT se axează pe acceptarea emoțiilor negative și pe angajamentul de a trăi o viață conform valorilor personale, chiar și după o pierdere. Studiile arată că ACT poate ajuta oamenii să își gestioneze mai bine emoțiile intense și să își găsească noi scopuri și direcții de viață după pierderea unei persoane dragi.
Una dintre cele mai valoroase resurse în procesul doliului este suportul social. Prietenii, familia și grupurile de sprijin joacă un rol esențial în oferirea unui mediu sigur pentru exprimarea emoțiilor și amintirilor. Cercetările arată că persoanele care au o rețea socială solidă au mai puține riscuri de a dezvolta simptome de doliu patologic sau prelungit.
Grupurile de suport pentru doliu oferă persoanelor șansa de a se conecta cu alții care trec prin experiențe similare. Aceste grupuri pot ajuta la normalizarea emoțiilor și oferă un spațiu sigur pentru a vorbi despre pierdere. Un studiu realizat de Shear și colab. (2005) a demonstrat că terapia de grup pentru doliu poate reduce semnificativ simptomele de doliu prelungit.
Mindfulness-ul, alături de tehnici de respirație și relaxare, poate ajuta persoanele în doliu să gestioneze stresul și anxietatea. Prin antrenarea atenției în prezent, persoanele pot reduce tendința de a rămâne blocate în amintiri dureroase, permițând o procesare mai eficientă a emoțiilor.
Doliul este o experiență profund personală și dureroasă, dar există numeroase strategii bazate pe cercetări științifice care pot sprijini procesul de adaptare și vindecare. Înțelegerea etapelor doliului, terapia de suport, ACT, suportul social, grupurile de suport și tehnicile de mindfulness sunt metode ce pot fi adaptate nevoilor fiecărei persoane. Deși doliu este inevitabil și diferit pentru fiecare, utilizarea acestor resurse poate face procesul mai ușor de gestionat și poate conduce, în timp, la o viață reechilibrată și împlinită.